Pascal Editor s Endowment Popular Epub - by. Fuller Torrey. Barbara Schneider. Original Epub - by Thomas Elliot Norton. Arnold Goldberg M. David E. Michael Heim. Stock Image. New Paperback Quantity: Seller Rating:. Published by Yale University Press New PAP Quantity: Seller Image. New Soft Cover Quantity: New Softcover Quantity: 1. GF Books, Inc. Hawthorne, CA, U. New Paperback or Softback Quantity: New PF Quantity: 1.
Book Depository hard to find London, United Kingdom. New Paperback Quantity: 5. New Paperback Quantity: 1. Chiron Media Wallingford, United Kingdom. An unquiet mind. New York: Knopf. Kramer, Peter. Moments of engagement: Intimate psychotherapy in a technological age. New York: Norton. Listening to prozac. New York: Viking. Your secrets, my books: An ethical guide to writing about people in therapy. The Washington Post. Lifton, Robert J.
The Nazi doctors. New York: Basic Books. Lowell, Robert. Near the unbalanced aquarium. In Robert Giroux Ed. Life studies and for the union dead. New York: Noonday Press. Minuchin, Salvador. Family healing. Offit, Avodah. Virtual love. New York: Simon and Schuster. Night thoughts: Reflections of a sex therapist.
Peck, M. The road less traveled and beyond: Spiritual growth in an age of anxiety. Rosenfeld, Aivin. A dissenter in the house of God. New York: St. Martin's Press. Sacks, Oliver. The man who mistook his wife for a hat. New York: Summit Books. New York: E. Schnitzler, Arthur. The lonely way; Intermezzo; Countess Mizzie: Three plays. Edwin Bjorkman, Trans. Dicks a constaiat cd in cupluri se sLa- capacitatea de identificare si empatie cu obiectul iubit.
Acum, bilegte o formaliune de compromis intre relalii1e de obiect incon- tandrefea se poate extrnde intr-o piecere sexuaie totali, grija se stiente, care sunt adesea in conflict dcschis cu dorinfele lor aprofundeazd cu identificarea sexual; totale gi empatie, iar idea- constiente gi cu agieptirile 1or mutuale.
Dicks a furnizat ceea ce eu consider a fi cadrul psihanali- Mcisitudinile descrise de Dicks referitoar:e la activarea iden- trc cel mai larg pentru studierea caracteristicilor relaliilor de dra- tificilii proiective mutuale ca parte a leialiilor de obiect ale cu- goste normale sau patologice. El a abordat studiul capaciiifii pen- plului ;i influenla idealr-Lrilor Eului celor doi asupra relaliei. Prin examinarea din- El a declarat ci ,,in mod paradoxal pentru bunul sim!
Capacitatea penbu dragoste sexu. El a aritat ci prezenta esen- lalri emolionale sunt, altfei, fo;rrte satisficatoarc. Tn lractjca, con-! Mis- Acclagi proces apare in relafiilc de obiect ciominante ale cu, terul induce si irr acelagi timp r:eflect5 fa;rtasma sexuald. Stoller a pitrlui. Lipsa cle integrare a lr:lafiilor cr-r obiccte internalizate evidentrat funclia excitafiei sexuaie in re-crearea situafiilor peri- ,,cu totul bune" gi ,,cu totul rele" conduce la idealizarea primi- cuioase gi potenfial frustrante Fi in depeiiirea lor prin satisfacerea lir,;i in relaliile de iubile a organizdrii personalitifii borderlirre; fantasmei 9i specifice.
Astfel, in termenii capacitetii de excitalie calitatca nereaiisti a idealizirii genereazi cu uFurinld conflic- sexuald 9i dorinld erotici gi punerea ei in act penbu integrarea re- luJ ;r distrugerea relafiei. O idealizare care nu tolereazi ambi- lafiilor de obiect preoedipiene gi oedipiene ca parte a relafiilor de valenta, care este usor distrusb de olice agresiune din relalie, iubire, integrarea libidoului gi agresivitifii, iubirii 9i urii, se deta- este prin definifie o idealizare fragili 9i nesatisf.
Bineinleles, rispunsul partenerului lii ca parte a relatiei ambivaiente a cuplului ii imboghlegte foar- inhibat sexual ia o astfel de provocare v.
Dezvoltarea normali a funcfiilor Supraeului a unei persoane care si corespundi propriilor dorinle gi aspira, protejeazh cuplul Fi adaugd un puternic element de responsabilitate gi g:iji mutuali - sentimentul ceior clerivarte din profun- fii. Vor exista intotdeauna factori determinanli hlconFtientj ai pro- cesuiui de seiectie, dar, in condilii obignuite, discrepanfa ciintre - zimea lor emotional;.
Evrdent, calitatea Fi dezvoltarea unei relafii de iubire depinde Irr pJus, seleclia maturi a persoanei iubite si aliturj de care de natura potrivirii, impiicit de procesul de selectie care ii une;- r,'rei si-ti petreci r. Aceleasi trdsdturi care implici matudzarea capacitilii pentru de valoare, scopuri, care, in afard de satislacerea nevoilor de reialii de iubire influenfeazd procesul de selecfle. Capacitatea de iubire pi intimitate, confer6 vie!
Este discuta- libertate de a trii piicerea sexuale constituie, daci este accesibi, bil daci termenui de idealizare se mai aplicd in acest caz, dar, in li cel putm unuia dintre parteneri, un test prealabil in ceea ce pri- mdsura in care este o persoani selectatd care corespunde unui veste mesura fur care sunt capabiii sd obfind impreund libertate, ideal pentru care trebuie si se lupte, existd un element de trans- bogdfie ;i diversitate in intAlnirile lor sexuale.
ILrbirea, Oedr p Lr si. Din cauzX cd echilibrul iar amenintarea cu pierderea gi abandonul gi, rn ultimi instanla, dintre iubire gi agresivitate este dinamic, aceastX integrare gi pro- a morlii, este cu atAt mai mare cu cAt iubirea este mai profundd; funzime sunt potenflal instabile. Un cuplu nu-gi poate conside- 9i congtientizarea acestui lucru adAncegte sentimentul de iubire.
Pe misuri ce o persoani devine capabild si iubeascX in profunzi- me pi si fie mar capabili sX aprecieze in mod realist pe altcu-re- va de-a lungul anilor ca parte a viet-ii sale personale gi sociale, acea persoand poate gisi alte persoane care ar putea avea in mod realist rol de partener 1a fel de satisficitor sau chiar mai bun.
Un angajament profund fali de o I persoan5 gi de valorile ;i experienlele rrnei vieti triite irnpreuni L vor imbogifi gi proteja stabilitatea relafiei, dar dacd auto-cunoat- ierea gi congtiinla de sine sunt profunde, fiecare partener poate i simli uneori o atractie spre alte relatii al ciror potenfial poate fi o evaluare realistd gi spre renunldri repetate.
Iubirea, Oedjp-u sj cuplul l. Explorarea psihanalitici dezviluie o lume a fantasmelor primitive dominati de interacf iuni sa, do-masochiste, si ciutarea puterii este srngura certitudine de si- in cele ce urmeazd, voj oferi iiustrdri clinice aie modului in gurante ca alternatlvi 1a supunerea total; faf; de un obiect sa- care psihopaiologia interfereazi cu dezvoltarea relafiilor matu- dic.
Acegti pacienti au mari dificultiti in a dobAndi capacitatea re de iubire. Voi prozcnta consecinlele condifiilor borderline gra- de plicere senzuald.
Sex-terapia nc a personalitiifii, poate piedomina abserrfa semnificativi a ca- consideri, pe bund dreptate, ci aceqti pacienli prezintb progntr pacitdlii de a simli pldcele senzuald si erotism cutanat, mai ales ze de tratament extrem de rezervate. S-ar putea ca in final si fie capabili si aibi o re- Acestia sunt pacienti care nu manifestd in niciun sens ci au sta- Jalie de iubire stabi16, dar, de obicei, ei manifestd o incapacitate bilit mecanismeic de refulare care se obserwd 1a pacienfii mai s5- pentru iubire pasionali.
Din contrd, ex- zare primitivi gi de o mai lungi dur:ati decAt implicirile tempo- term de suspicioasd se nu fie exploatatd de birbali gi, in acelagi rare ale pacierlilor narcisici. Contrapartea trcestor idealiziri cstc timp, tinzind si-i exploateze ea insigi financiar gi emolional, ob- o tendlnli spre leacli:i abrupte, raciicale, de dezamdgire, tlans- linea satisfaclie sexuali doar cand era finutd in brale cAnd dor- formarea obieclului jdealizat intr-unul pcrsecutor g:i relafii de- mea cu ei noaptea sau cand simfea cd acettia ii furnizau droguri zasiruoase cu Ohiecte idealizate anterior.
Iroate cel mai frccvcnt tip al acestei relatii patologicc este ia atAt timp cdt cererile ei erau satisficute gi simfea ci define con- er.. Succesul timpuriu ia scoala elementare, rezultat al cientelor.
Fdcuse parte dintr-un grup oarecum marginal, antiso- gj infantil; este mult mai pregnanti in aceste cazuri. Ljlmitorui cial, dar nu se implicase in activitdfi antisociale altele decAt fur- caz, preluat din lucrarea mea antericlari , iluslreazi acestc tul din magazine, la inceputul adolescenfei, la care a renuntat Cin:rmici.
Pacienia era o f;rii obezi de optsprezece ani. Consuma in mod Pacienfii borderline mai putin bolnavi pot avea capacitate de r:egulat diferite droguri, iar performantele ei ia gcoal5 erau tot excitalie sexual5 9i dorinld eroticd, dar suferd din cauza conse- mai siabe, in ciuda coeficientului ei de inteligcn 5 ridicat.
Com, cinlelor patologiei relafiilor de obiect interiorizate. Prin urmare, ei sunt capabili de relafii idealizate cu vc, rreingrijite si mrrrdarc. Modul curn cxploata fdr;i milii rnalo- ,,obiecte partiale".
EJ rispun- tali 5i orgasm, insoliti de un angaiament pasiontrl, ceea ce do- dt:a doar ocazionai Fi oarecum la iltAmplare; parea a avea une- vedegte ci dezvoltarca ,,primaiuiui genitalitdfii" nu implica ne- It, ploi icnr:, r:riciodaii merltionato, cu legca 9i, in ciuda JpJrJl nrJ tu riLah em ,[i n.
Clivajul rela- riciti si normali. Mai fusese consultati anterior si de alli psiho fiilor obiectale in ideaiizate gi de perseculie se menfine, iar idea- torapeu!
Doar dupi cc. Acest fei de si dupti cc. Aceastd des- care o cunoagte mecanismul de idealizare inainte de a culmina 1-rr"incltrc a fost atat de complertii, incAt, dupd cAteva luni, ii era cu idealizarea normald a indrigostirii. Acest proces ilustreaze ceea ce poa- co, chiar daci personalitifile rrarcisice par a fi rnult mai ,,orien- te fi numit oedipizarea prematuri a conflictelor pre-oedipiene la tate sprc i ealitatc" deciit pacienlii borderline firi o structurS de mulli pacienli cu organizale a personaliidlii de tip borderline: t.
Din punct de alc pacicr. Un astfel de corp sau o astfel de persoani stAr- capacitate bine dezvoltata pentru excitalie sexuale si orgasnr in negte inrridie gi ldcomie incongtiente la pacienlii narcisici, nevoia actul sexual Fi un spectl:u larg de tendinle infantile pcrverse po- de a intra in posesia acestuia acesteia ti o iendin!
At6t timp cAt obiect al iubirii, Multi dintre acegti Pacienti nu s-au indrigostit excitalia sexual6 amplifici temporar iluzia dezirabilitS! Pacienlii care sunt promiscui gi au sen- obiectului, un entuziasm temporar pentru obiectul sexual dorit timente intense cie frustrare ;i nerdbdare atunci cAnd obiectele poate sA se asemene cu starea de indrdgostire. CurAnd insd, im- scxualc doritc nu sunt disponibile imediat pot pdrea indrigostifi, plinilea sextrali satisface nevoia c'le cucedre, declangcazi proce- dar, nu sunt.
Acest fapl devine evident in indiferenfa pe care c sul incongtient de devalorizare a obiectului dorit 9i duce la ciispa-. Din motive teraPeutice, 9i de prognozii, este important s. Pentru pacientul narcisic, tii legatd cle statriiirea unei reialii siabile, mature, satisfdcitoare, toate relaliile sunt intre exploatatori Fi exploata! Acegti pacienfi isterici 9i masochipti fantasmat6. Oricum, pe parcursul tratamentului psihanalitic, demonstreazd o capacitate pcntru relalii de obiect depline 9i sta- iendinla de promiscuitate a pacienlilor narci-sici reflectd 9i o ciu- bjle in alte zone decAt impiicarea sexuald.
De exemplu, femeile tare disperata a iubirii umane, ca si cum aceasta ar fi legati in cu o pelsonalitate istelici Fi care intrS inconiitient in competifie chip rnagic de pdr:li ale corpului - sAni sau penisuri, fese sau r. Dorinla repetitivi, permanenti, a pacientului narcisic puternici cu birbafii pot dezvolta relafii stabile, profunde cu acettia atAta vrcrne cit componenta sexualS nu este prezente; pentru aceste pirfi ale corpului poate apirea, ia analizd, ca fixa- doar atunci cAnd intimitatea scxuald se dezvolti, resentimentul tie regresivd la experienle simbiotice timpulii de clivai, inipli- OTTO F.
Riviere , discutAnd despre tn-r stima lui in sine si a declan;at o reactie intensii de anxietate. Fantasmele sale masturbato- gere 9i de disprcl ca factori dinamici prlncipali. Fairbairn rii reflectau tendille perverse multiple, cu aspecte homosexuale, a evidenfiat functia perversiunii ca substitut al unei relalri cu hcterosexuale, sado-masochiste, exhibilioniste Fi voveuriste.
Nu pdrea arnbifios;. Era mulfurnit cu munca sa de rutina sr pului se poatc ajunge 1a serualitate infantilS perversd polimorf6 se fdcea in gener:a1 plAcut prin comportamentr-rl sdu prietenos, fle- deplin dezvoltatb 9i, in final, la interese genitale gi capacitatea de xibil gi foarte adaptabil.
Prietenii sil erau amuzali de ironia tiioa- orgasm genital. Aceastd avarsare se produce in contertul nedez- sii gi de atitudinea arogante pe cale o ar. Jdealizarea tetnporari a celorlaJli semnificativi de citre mare parte incongtienti, c5.
Se consi- ciecAt un interes ,,pur scxual", o ideaiizare a suprafeteJor corpu- dera superior;i in privinta interesului pe care prietenii sdi il ari- Iui, care nu se extinde la idealizarea persoanei ca intreg. Faptul cd soane care se extinde de la corp la persoand, chiar dacd acest in- nu a avut ereclie cAnd a consimtit si aibd un act sexual cu plie teres este trarzitoriu gi limitat de mecanismele incongtiente ale tena sa platorricd a insemnat o teribili lovituri dat.
Urmitoarele cazuri, de a:;emenea descri despre sine. De iapf ajra-Liza acestui pacient a epuat dupi mai mult principair-ri subiect al analizei inci de la inceput.
Mai intAr, a vor- de cinci ani de tratament. Trisiturile dinamtce centrale a acestui biL cu mAndrie de succesul stiu la femei Fi despre ceea ce cL,nbj- caz a fost invidierea intensi a femerlor si apdrarea impotriva aces- ciera cd erau capacitifile sale extraordinare pentru activitate ti iei invidii prrn devalorizare Fi o orientare homosexuali determina- plicerc sexuaie.
El mai ilustreazd si nuia e1 sd le numeascd. Aflrnci cAnd le cucerea, i se pirea cb este sugestja cd progresul de la fixafia ia suprafefele corpului la in ca si cum 1e ,,despacheie;rzd" ;i ,,le inghite". L,a un nivel mai pro- drigostirea de o persoani este legat de dezrroltarea capacitdlii funci gi-a dat seama de acest lucru doar dupi multe luni de ana- de a trii vinorritia 9i ingrijorarea, depresia 9i tendhteie repara- iiza , eJ nutrea corvingerea infricogdtoare cE nu existi nici t'po- torii.
Spunea cd se indri- re. Dupi ce tii sexuale cu o femeie care fusese deja a lui si, prin urrnare, se avea o relalie intimi cu o femeie, intotdeauna igi pierdea orice afia deja per cale de devalorizare. Femeile cisdtoriie i se pareau interes Dentru ea si cduta alta. C1t nrltin timn inainf,. Gisise ci e mult mai satisficdtoare relafia cu ea alli birbali giseeru ceva atractiv la astfel de femei 9i trezcau in- decAt cu majoritatea femeilor cu care fusese anterior.
Totugi, teresul tot mai mic al pacientuJui fafii de ele, ca ;i cum acestea promiscuitatea sa sexuali coniinua ;i, pentru prima dati triia ar fi posedal o ,,conroaL5 ascuns5".
Mama sa il frustrasc in mod cr'onic; ei a sirlr- in iimp ce fura sirnboiic de ia fernei ceea cc le era specific si ie lit ci mama sa i se refuzase, corporal gi mental, in tot ceea ce era aparlinca doar lo. Prin promiscuitatea sa, si-a negat Fi depcn- demn de iribit ti de admirat. Obi;nuia sil se rdte la filme despre Al Doilea lldzboi Mon- el evoca teama c,i ea dorea si-l ]efuiasci de ceca ce avea el de d;al gi se infuria cAnd vedea actriiele expunAndu-se in fala unui dat.
Tslrlgi, in mijlocul incercdrilol sale disperaie de a-9i satisfa- public mare de soldati care aplaudau. I se pirea cd aceJ fapt era ce Corinlele erotice pelltrlt a-si inlocui ncrroia de t'r-rbire, pacien- clud si cii soldatij ar fi trebuit si nivSleasci pe sceni si sd le uci- tu1 simlea ci nemultumire din cer jl ce mai intensi gi, la un mtl- di pe actritele arcelea. Medita la nesfArgit asupra faphrlui cd femei- meni dat, si-a dat seama c5, de fapt, c.
Se vedea pe sine sfar- -;i partea. Congtientizarea deplirri a tendinteior salc disiruc- aceea dir-rtre elc. Prin ciivarea relafiiior- sale in- obiect a prodr-rs o schimbare radicale in relaiia sa cu analistrrl, cu terioare cr-r femeile in dependenia de o mami ideald, absolut rnama sa gi cu femeia divorfati cu cai:e trccArrd la trct r. A ob- mentcle contradictorij de iubire 9i ur.
Tr fi0a1, ; rl'aiiz. Se ol'selvi o ab- vidios fusesr. El a descris-o aproape ca unei capaciieli de indrigostire, dar cu o idealizare limitate la atri- pe url ser. Pe scurt, pacjcntu. Nevoia pe c. Componentele orale a1e invidiei de penis tora ia bbrbati pare si aihr-i rn corespondent in invjdia dr: perris sunt predomrnante la femeiie cu o si1'r-lcturi de personalitate nar- a femeihrr.
Ceeil ce caracteLizeazi personalititile narcisice mas- cisicS, gi la fel este gi devalorizarea lor rdzbunitoare a berbalilor culine nu este dour intensitatea acestei invidii 9i uri, ci gi deva- 9i ferneiior. Dacd prognosticul pentru un tratamellt psihanalitic lorizaroa paiologjc; a iemeilol cale igi are originea in devaiori- in cazul unor astfel de femei este mai rezervat decet in cazul b;r- zarea marnei ca obiect primar ai dependenfei. O apdrare alternativd impoLriva intcrdiciici inconirtjcrtc lega- [] pacient]i n.
Incapairitatea de a integra dorinla erotic. DepeFirea vinovitiei inconFtiente Liu pacienfii nevrotici intrim in zorra inhibitiei capacititii nor- legale de dolintele oedipiene interzise poate fi exprimati prin male de a avea lelalii de iubire sub influenfa conflictelor oedi- aleqerea unor obiecte ale iubir:ii frustrante, inaccesibile sau pu- piene nerezolvate.
Procesele de ideaUzare implicate in reiatiile nitive sau prin capacitatea de a combina pe depiin iubirea sexu- c1e iubjlc aru trecut de la idealizarea primitivS, nerealisti, l;r inte- a15 cu cea tandl5 doar in relalii de iubire frustrante. Urmi- Paiologia tipici a lelafiilol de iubire legatd de conflictele oe- Lorul caz, prima datd descris in lucrarca dtn , ilustreaza as- clipiene dorni:nante este o capacitate deplii.
La prima Fedinld, el a adus ulr geamantan ce tale si infantile polimorfe pentrll obiectul oedipian. Pacienlii Ja continea fotografiile supradimensionate ale logodnicei sa1e, ale- care acest tip de psihopatologie predomini ir mod tipic sunt ca- se cu grijd dintrer ceie in care i se parea atractirrd gi cele in cale pabili si se indrigosteascd gi si aibd gi relalii de iubire profun- pErea neatractivi.
M-a intr"ebat dacb obsen'am rrleo diferenla cle;i stabile, in contextul unei oarecare inhibiiri a sexualititij lor intre cele doui serii de fotografii. Nu obserwasem nici o diferen- gcn;taie: impotenfa, ejacularea precoce gi intArziati desi in aceste fi legati de gradul de,,atractivitate" in diversele l:otografii, i.
Deli- in transfei perfec! Tatil lui era un om excesir. Sfidarea puiernici a fi- nat, oarecum explozir,', dar supus sofiei saie. Fusese cres- care pacientuI a atr:ibuit-o tuturor psiJranniigtiior. CAnd era copil, mama godnicei sale, care dorea s impingi in bralele ej: a consultat l-a spionat in timp ce era implicat intr-un joc sexual cu prietene- mai mulfi preoli irL iegiituri cu pericolele pe care le prczenta psih- le surorii saie mai mici; ulterior, mama l-a pedepsit sever.
Mai tArzi'-i, pAndul pe analist ca pe mama sa adici spionitrciu-i ;i pretin- a recruloscut cii existaseri femei care-1 excitaseri sexual in ado- zAnd doar c; este tolerar:tt din punct de vedere scxual, pentru ca lescenta sa, in general femei cu un statut socjo-economic infer-ior e si exprime sentimentele sexuale si siJ poaii pedepsi apoi lui.
A idealizai si a desexualizat complet femeile din propriul in cel de-al doilea si al treilea an de analizi, acest ttansfer mater-r grup social. Nu avusese niciodatd nici un fel de simptome, a devenit predomilant, 9i aceleagi confiicte au ]r tut fi analizate OTTO F.
Acest ultim episnd a? Mai tlirziu, cei doi se plan, cu frici profunde refulate de reprcsaliile din partea tatiiur. Aceste Lrisituri dc caracter apereau acum ca curmilingus pi sd se simth exciiat. S-a minunat cA ea a aiur-ls la or- reprezenttinr-1 O formatiune reactionald impotriva sentimentelor gasm in acest fel. A fost profniLd impresionat ci ea putea fr atet sexuale dc orice fel; elc reprezentau gi un protest mut, incipdfA- de liberi ti deschisd cu el. Spre prima dati, si simt;i o dorinfd eroticd fali de iogodnica sa.
Abia atunci el a descoperit ce simlise intotdeauna avusesc fantasma ci ljsus era cu oclrii pe ei, mai aies atunci cand TO F. A fost dramatic si olr- plomovai5 9i consolidati cult ral a superiorititii masculine, si servc cLrm aceastd afitudine fa!
Aceste aspecte ale timente cle vinovetie inconttiente profunde, in legitur5 cu acti- logodnicei sale au devenit neimportante din acel moment, iar e1 vitdlile gi dorinle1e ei sexuale, care reprezentau iupte oediprene. CAnd logod- in general s. Se reo- trecutul lui nu cu marna sa ca persoan;, ci cu mediul din care rientase spre tat6l ei in incercarea de a primi iubire sexuali de la - ea igi treigea 15dicinile. A simlit c5, ajungArrd la o implinire tota- el, pentru a inlocui lipsa de satisfacere oral; din partea mamei.
A avut nisuluj tatdlui Fi apoi intArit5 de cdtre comoonentele asresive ale fantasrne sexuale de felafie, legati de sentimentul cd crgasmul conflictelor oedipiene, inclusiv de deplasarea agresivit. Au devenrt atunci obiectui analizei faptul ci se ag;la cei devtrlorizarea de citre femeie a propriilor organc. Se eliberase de teroarea de a der. S-a cisitorit cu el la ceva vreme dupi ce a incheiat ana- ti sexual in prezenta rinui bdrbat aduli, care o tra lase ca pr: o fe- iiza. Era capabilS s5-i spund: ,,Nu-mi In timpui analizci, pacienta a reugit sd ajungi 1a orgasm rn pot imagina, daci laiul exist.
Spre surprinderea ci, a am primit", referindu-se la erperienfa 1or sexuali. Se putea bu- piAns de cAteva orj la inceput, dupd ce a aiuns la orgasm total, cura de trupul lui, se excita sexual jucindu-se cu penisul lui, care plingAnd cu un sentjment de rugine gi, in acelagi timp, de usu- nu rnai era instrumentul urAt al superioritSlii 9i dominafiei mas- rare.
S-a simlit foarte recunoscitoare fa! Acum se putera indrepta c;tre sentimentul cE este egalE cu rea si penisul lui; s a simtit recunoscetoare ci se putea bucura pe ,:elelalte fernei. Nu mai simtca nevoia s5 invidieze jntimitatea al- deplin de penisul lui 9i, la un moment dai, in timpul actului tora, pentrll ci avusese proprja intlmitate cu un bdrbat pe care il sexual, a avut o fantasmd ci imbrhjiga un penis enolm, ]:otin- iubea.
Dar, mai presus de toate, capacitatea de a se bucura de sex du-se in julul lui cu ut. Simtca cd penisul luj era al ei, c. Noua penisul care ddruiesc,;i teama de o dependen!
Se simtea recunoscdtoare ti r. Agresivitatea, iubirea ;i cuplul Dupi ce am explorat modul in care excitafia sexuald incorpo- reazi agresivitatea in slujba iubirii, mi voi referi acum la con- fruntarea dintre iubire gi agresivitate in relalia emolionald a cu- plului. Cu intimitatea sexuald vine gi intimitatea emofionald, gi cu in- timitatea emofionald, ambivalenla ineviiabild a relafiilor oedipie- ne gi preoedipiene.
Putem spune, pentru a ne exprima intr-trr mod condensat gi simplificat, cX ambivalenfa birbahrlui fa 5 de mama excitantd 9i frustrantd din copilSria rnicd, profunda 1ui suspiciune cu privire la natura incitant6 gi inaccesibilS a sexualitdlii mamei devin probleme care interfereazi cu atagamenflrl 1ui erotic, idea- lizarea gi dependenia de femeia pe care o iubegte. Vinovilia iui in- congtientd oedipiand gi sentimentul lui de inferioritate fajd de rnama oedipiani idealizatd poate avea ca umare irrhibifia sexua- 15 sau intoleranfa fa!
O astfel de evolulie poate perpetlla dihotomia dintre relafiiie erotizate gi ceie desexu- alizate idealizate cu femeile, o dihotonie tipicd bXielilor in prima perioadd a adolescenlei. Di;r pr-rncl de vederr: psihi:uiaiitic. Dacd se dezvolt. Dorinfa inconstient;i dc a repara re- naliLatc narcisjch, fata plrater exprinra o intensii invidic incongtic. Idcnfificarea proiectivi este un mecanlsm cerba arceste confiicte timpurii 9i efectele 1or asupra vietii amo- de apirare primitir.
Aceasti ,. Iar copilul se identificd incongtient cu ea in ambele roluri. Dis- ti pr:ntru cd apare in contextul rrnei relatii carc poate foalte bine continuitatea mamei declanseazi in bebelug sursele cele mai tim- s:i fi lost cca nlai excitanti, mai satisficitoare gi mai reugrtd ia purii ale frustrerii gi dorinlei. De asemenea, prin identificare cu care ambii parteneri puteau rrisa.
Dupi Braunschweig acfiunile ior obisnuite, un scenariu care totugi a fost pus in scc- ;i Fain, autoerotisrnul bebeiupului derivi din secventeie repeta- ni in mocl repet;rt;n trecut. De exemplu, un so! Aceast;i ,,uniune in nebunic". Capacitatea pentru dis- in mod obi;nuit iirde sli fie intreruptd dt aspecLe rnai normale continuitate este pusai in sceni de birbaii in relalii1e 1or cu femei, gi saiisfdcitoare aie relafiei de cuplu in domeniiie sexuitl, erno- le: separarea de femei dupd obti:rerea satisfacliei sexuale repre- tiona.
Dc fapt, o capacitatc pentru ciiscon- zintE o afilmare a autonomiei in mod esenfial, o reacfie normali t. La femei, aceastd discontinuitate este fir mod normal ac, Aceasti c;rpacitate pentru discontinuitate, descrisd de Braurr- iirrati in interactiltnea cu bebelugii 1or, inclusiv dimensiunea schrn'eig 9i Ftrln , ;i cle Andr6 Green i, , igl erotici a acestei interactiuni.
Aceasta duce la sentimentul frec- are ridiiciniie iri discontinuitaica relaliei dintre nrarnb sj bebelug. EriiCent, cxrst. Bdrbalii suni de obrcei capabili si iecfia reciproci a dictatelor Sr-rpraeului.
Proiectarea asupra par- nrenfind o relafie sexuali cu o femeie, chiar dacd implicarea lor tenerului sexual a unor aspecte sadice ale unui Supraeu infantil emofionald a fost lnvestiti in altd parte, ad. O respingere vioienti sau un atac asupra Disconiinuitatea intre atitudinile erotice gi tandre ale bdrbatj- obiectului care inspird vinovdlie poate avea ca urmare libertatea ior fali dc, femei este r"eflectat;i in clisocierea ,,madoni-prostitua- tempcx'ari fafd cle un Supraeu proiectat, sadic.
Aceastl elibera- L;", apirarea lor cea mai tipicd contra relaliei sexuale oedipiene re, in mod paradoxal, poate permite reaparilizr iubirii.
Dar dincolo de aceastd disociere, conflictele plofunde pre- pot avea o relatie stabild 9i dtrrabild alituri de in pofrda sau din oeclipiene cn manra tird si rslpari in moduri nediluate in rela- cauza agresivitate si violen! Daci vom clasifica psihopatologia non-organicd in linii mari, rledica complet unej femei. Pentru femei, care deja s-au reorjen- in categorii precum nevrotic, borclerline. Este vorba, nrai degrabi, de incapacitatea de a tolerr si permiti sd punb in sceni lumea lol de nebunie privati conFnuti clc a accepta propria jibertate sexuala ut acea relatie.
De erempiu, un birbat nevrotjc cu cu afirmarea dc cdtre bdrbafi a genitalitilii lol falice incd din o pcrsonaiitate obsesion. Ea poate fi pro- vi,rginalS oliginari, in mod incon;tient inhibati in cadrul reiatiei tejath de consecintele reale si temute ale comportamentul-ri ei inami-firci.
0コメント